Lamaita si prietenii ei..

Ieri, cu gandul la un prieten de joaca pentru Lamaita, pisicuta mea, ce-mi tine de urat in atelier, m-am jucat cu niste resturi de fetru si astfel a aparut Ela.. o elefantica haioasa si jucausa.

 Imediat s-au imprietenit. Lamaita era atat de fericita ca are si ea cu cine sa se joace, cand eu sunt prea ocupata si o ignor.

 Insa bucuria nu a durat prea mult, mai pe seara prietena mea Alexandra, a fost coplesita de Ela si s-a hotarat sa o adopte. I-am explicat ca e prietena Lamaitei si ca nu pot sa le despart, ca Ela va mai avea surori si frati, si ea ca un copil mic: "Nu! Nu! Pe Ela o vreau!!!!" Of.. ce era sa fac.. Cu greu le-am despartit.

Lamaita s-a suparat, a dormit ascunsa prin sertare, nici noapte buna nu mi-a zis. Azi dimineata am fost trezita de un fosnet. Draga mea Lamaita scotocea prin materiale si torcea nervoasa. Mi-a zis ca daca nu-i mesteresc un prieten nou pleaca de acasa.

Ah! intrasem in panica, nu e de glumit cu pisica mea. Avand ochii impaienjeniti de somn inca, m-am pus pe treaba supravegheata de Lamaita, care incerca sa ascunda bucuria din sufletelul ei torcand galagios.. in legea ei ma certa.. :)))) Dupa un timp a aparut un urecheat foarte curios. Lamaita sarea in sus de bucurie, l-a studiat, l-a tras de urechi, s-au susotit, s-au batut cu puf.

I-am lasat sa-si faca de cap si am plecat la bucatarie sa-mi beau cafeaua, sa ma trezesc si eu. Mai tarziu, Lamaita incantata fiind,  m-a pus sa-i promit ca nu o voi desparte de prietenul ei niciodata. Deci.. fetelor, nu ma faceti sa incalc promisiunea, asteptati sa apara surioarele si fratiorii acestora..:D

Cu drag, Kristine!